Constantin Simonov
,,De m-aștepți, eu am să viu...”
De m-aștepți, eu am să viu,
Doar să mă aștepți...
Dacă plouă pân’târziu,
Tu să speri, să crezi.
Haine negre să nu-mbraci
Când ceilalți soldați
De femeile lor dragi
Nu sunt așteptați.
Să m-aștepți tu zi de zi.
Noaptea până-n zori...
Să aștepți, de n-or veni
De pe front scrisori.
Pentru unii am pierit.
În pofida lor
Tu așteaptă... Îți
promit,
Că eu n-am să mor.
Las’să plângă mama mea
Și feciorul meu…
Și prietenii vor bea
Pentru soțul tău...
Cu o vorbă bună ei
Mă vor pomeni.
Nu te prea grăbi să bei,
Totuși voi veni.
Totuși voi veni.
Să nu-i crezi pe cei ce știu,
Că eu nu mai sunt.
De m-aștepți, eu am să viu,
Iadul îl înfrunt.
Așteptarea sfântă-a ta
M-a salvat mereu.
Tu erai speranța mea
Și norocul meu...
Și norocul meu...
Taina noi o vom păstra
Ca ceva prea sfânt...
Așteptai, cum n-aștepta
Nimeni pe pământ.
Комментариев нет:
Отправить комментарий