Stepan Shchipachiov
22 iunie 1941
Credeai că florile deja-ngheţau
De ceaţa palidă acoperite;
Iar zorile, ce încă se trezeau,
Nu doar de-ai noştri ochi erau privite.
O floare lângă alta
se pleca,
Petalele-i fiind scăldate-n rouă.
Atunci, cafeaua terminând, urca
În tanc duşmanul… Vine ziua nouă
Şi lumea-ntreagă nici nu bănuia
Că despre linişte putea să uite...
Ah, cine, zi-mi, te rog, atunci ştia,
Că între pace şi război sunt 5 minute?
N-aş fi cântat de altceva deloc,
N-aş regreta, că mi-am ales cărarea,
Dac-aş putea, fiind soldat, sub foc
Să strig atunci: ,,Pericol! Deşteptarea!”
Комментариев нет:
Отправить комментарий